Blog
Comisia Europeană deschide procedură de infringement împotriva României pentru autorizații restrictive în energie.
Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, considerând că anumite obligații de autorizare și certificare impuse firmelor și specialiștilor din domeniul energetic sunt prea restrictive.
Potrivit Executivului european, aceste cerințe pot limita accesul prestatorilor pe piață și pot îngreuna instalarea echipamentelor pentru producerea energiei regenerabile, precum și realizarea lucrărilor de eficiență energetică.
România a primit o scrisoare de punere în întârziere, care reprezintă prima etapă oficială a procedurii, în cadrul dosarului INFR(2026)2113. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de decizii privind încălcarea legislației europene.
Pe lângă România, sunt vizate Bulgaria, Cehia, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și Slovacia. În cazul Franței, o procedură similară se află deja în desfășurare.
Autorizațiile pot reduce numărul firmelor disponibile
Comisia Europeană atrage atenția că obligațiile de autorizare, certificare sau înregistrare pot deveni bariere pentru instalarea echipamentelor care produc energie din surse regenerabile.
Aceste condiții îngreunează activitatea instalatorilor și a furnizorilor de servicii pentru eficiență energetică, mai ales atunci când aceștia doresc să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
În practică, restricțiile pot afecta lucrările de montare a panourilor fotovoltaice și a pompelor de căldură, modernizarea instalațiilor electrice sau intervențiile destinate reducerii consumului de energie al clădirilor.
Un număr mai mic de furnizori eligibili poate însemna servicii mai greu de găsit, termene de execuție mai lungi și costuri mai mari pentru companiile și proprietarii care investesc în renovări energetice.
Bruxelles-ul nu solicită însă eliminarea standardelor de siguranță sau a cerințelor privind competența profesională. Comisia consideră că acestea ar putea fi respectate și prin metode mai puțin restrictive, precum verificările efectuate după începerea activității, fără ca accesul pe piață să depindă în toate situațiile de obținerea prealabilă a unei autorizații.
Ce reglementări din România ar putea fi vizate
În comunicatul public, Comisia Europeană nu a precizat ce autorizații, regulamente sau acte normative românești sunt contestate în dosarul INFR(2026)2113.
În România există mai multe sisteme de autorizare pentru profesioniștii și companiile care desfășoară activități în sectorul energetic. ANRE autorizează electricienii, verificatorii de proiecte și experții tehnici pentru instalațiile electrice tehnologice, în baza regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 66/2023. Procedurile includ examene și vizarea periodică a documentelor.
Reguli distincte sunt aplicate persoanelor și operatorilor economici care lucrează în sectorul gazelor naturale. În mai 2026, ANRE a anunțat adoptarea unui nou regulament pentru autorizarea firmelor din domeniu, cu cerințe privind personalul, dotările și responsabilitățile antreprenorilor.
Nu este clar, deocamdată, dacă aceste reglementări sunt cele contestate de Comisia Europeană. Prevederile vizate exact ar trebui să fie indicate în corespondența oficială transmisă autorităților române sau în răspunsurile pe care Guvernul, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării ori ANRE le vor formula.
Comisia a menționat separat că în Bulgaria, Cipru, Ungaria, Letonia și Spania au fost identificate cerințe mai ample de atestare și înregistrare pentru sectorul general al construcțiilor. România nu apare în această categorie distinctă.
Bruxelles-ul invocă libertatea de a presta servicii în Uniunea Europeană
Executivul european consideră că măsurile contestate ar încălca Directiva 2006/123/CE privind serviciile pe piața internă. În opinia Comisiei, acestea introduc cerințe nejustificate atât pentru stabilirea unei firme într-un stat membru, cât și pentru furnizarea de servicii peste graniță.
Comisia invocă, în subsidiar, principiul proporționalității, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, garantate prin articolele 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Bruxelles-ul susține că sistemele naționale excesiv de restrictive fragmentează piața unică, îngreunează intrarea unor noi companii pe piață și reduc opțiunile disponibile pentru consumatori.
Ce urmează pentru România
Scrisoarea de punere în întârziere nu reprezintă o sancțiune și nici o condamnare a României. Prin acest document, Comisia solicită explicații și le oferă autorităților posibilitatea de a justifica regulile existente sau de a anunța modificarea lor.
În mod obișnuit, statul vizat are la dispoziție două luni pentru a transmite un răspuns detaliat. În cazul în care explicațiile sau măsurile propuse nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate emite un aviz motivat, prin care solicită oficial conformarea.
Dacă problema nu este rezolvată nici în această etapă, dosarul poate fi trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Pentru companiile din România, miza este legată de o posibilă simplificare a procedurilor de autorizare, de recunoașterea mai ușoară a certificărilor obținute în alte state membre și de înlocuirea anumitor controale prealabile cu verificări ulterioare.
Modificarea regulilor ar putea crește numărul furnizorilor care pot executa lucrări în sectorul energetic. În același timp, autoritățile vor trebui să mențină cerințele necesare pentru siguranța instalațiilor și protejarea beneficiarilor
Etichete:autorizatii restrictive in energie, procedura de infringement, energie regenerabila, eficienta energetica, comisia europeana
